Cicatrici

Cicatricea reprezinta o faza normala a procesului de vindecare a unei plagi. Exista mai multe tipuri de cicatrici in functie de tipul de traumatism ce a determinat plaga.
Dupa leziunile superficiale (taieturi mici, zgarieturi) cicatricea va deveni ulterior aproape invizibila. Dupa leziuni mai profunde, insa si dupa inciziile operatorii cicatricile rezultate pot fi normale sau anormale, cu aspect vicios.

Pe langa faptul ca cicatricile pot avea avea un aspect neplacut, ele pot determina discomfort, prurit, pot impiedica anumite miscari (ale bratelor, antebratelor, gatului).

Cu cat leziunea este mai severa, cu atat procesul de cicatrizare este mai complicat.

In procesul de cicatrizare celulele moarte sunt indepartate si alte celule noi sintetizeaza colagenul care este baza structurala a cicatricii.

In unele cazuri organismul sintetizeza prea mult sau prea putin colagen.

Astfel, cicatricile pot fi:

  • atrofice-palide, subtiri (collagen in cantitate prea mica)
  • intinse (de exemplu vergeturile care apar dupa nastere sau dupa slabiri sau acumulari massive in greutate)
  • depresionate
  • rosii, protruzionate, depasind limitele plagii initiale- cicatricile hipertrofice si keloide
Woman massaging her painful hand on white background
cicatricii

Cicatricile keloide apar mai frecvent in anumite zone (torace anterior, spate, umeri, lobulul auricular) . Persoanele cu tenul mai inchis la culoare si copiii sunt mai predispusi la a dezvolta cicatrici keloide. Cicatricile keloide sunt destul de greu de tratat din cauza ca au o tendinta foarte mare de recurenta.

Metode de tratament a cicatricilor:

  • – excizia chirurgicala presupune interventie operatorie, de obicei sub anestezie locala, indepartarea completa a cicatricii si sutura minutioasa pentru a se forma o cicatrice calitativ mai buna
  • – injectii periodice (o data pe luna) cu triamcinolon- indicate in cicatricile keloide pentru a le ameliora aspectul si a preveni continuarea dezvoltarii acestora.
  • – dermabrazia

Pentru ca o plaga sa se vindece este practic nevoie de proteine, vitamina A, C, E , selenium si zinc. Proteinele sunt necesare pentru structura de baza a cicatricii iar vitaminele si mineralele intra in constitutia enzimelor. Astfel, este recomandat ca in timpul procesului de cicatrizare pacientul sa aduca un aport sporit de proteine, vitamine si minerale.